APPR a publicat poziția sa oficială privind propunerea CE de restructurare a PAC în perioada 2021-2027

In data de 30 ianuarie 2019, cu ocazia celui de-al patrulea său congres anual, Asociația Producătorilor d Porumb din România și-a lansat și documentul de poziție față de propunerea Comisiei de restructurare a PAC post-2020. Aceasta a apărut și sub forma unei broșuri distribuite celor prezenți. Poziția sintetizează concluziile procesului de consultare a membrilor APPR si are la bază o serie de calcule și analize de impact ale unor scenarii posibile privind modificarea criteriilor de alocare a plăților directe. Acestea au fost, de altfel, prezentate la mai multe evenimente publice de specialiștii echipei executive a organizației de fermieri.

APPR consideră că PAC ar trebui să acopere trei direcții distincte:
1. Să ofere un sprijin de bază pentru a compensa cerințele ce derivă din standardele UE care nu sunt remunerate de piaţă (eliminarea sau minimizarea utilizării inputurilor sintetice, respectarea unor standarde legate de bunăstarea animalelor, practicile de înverzire, etc.), cerințe care, în general se reflectă în costurile de producție ale producătorilor europeni, afectându-le competitivitatea.
2. Să furnizeze o plasă de siguranță eficientă în situații de criză, prin stimularea investițiilor private (în special, în sistemul de asigurări) în condițiile respectării angajamentelor din cadrul OMC. Sistemul ar trebui să asigure o stabilitate a producției și veniturilor fermierilor, minimizând efectul perturbărilor care pot apărea atât la la nivel local (creșterea presiunii bolilor și dăunătorilor plantelor și animalelor, accidente cauzate de condițiile meteorologice, inclusiv fenomenele extreme), cât și la nivel global (creșterea costurilor de producție și volatilității prețurilor, modificările cauzate de schimbările climatice).
3. Să conceapă un cadru de politici de investiții productive și inovatoare, care să stimuleze agricultura de precizie prin adoptarea de noi tehnologii bazate pe soluții digitale, cu scopul de a mări eficiența producției agricole și a reduce impactul agriculturii asupra mediului.

In legătură cu creșterea subsidiarității, APPR consideră că, deși binevenită în privința condiționalităților de mediu, aceasta nu ar trebui să contravină, însă, ideii de piață unică, în care concurează producătorii din diferitele state membre, de aceea ar trebui mai bine definită din punct de vedere al utilizarii sumelor pentru plăți directe. Politica agricolă comună a făcut posibilă dezvoltarea celei mai integrate piețe unice, capabile să aprovizioneze la standarde unitar stabilite consumatorii europeni. Sprijinul direct ar trebui să ajute exploatațiile să facă trecerea la un mod de producție sustenabil și să poată remunera fermierii pentru bunurile publice produse, inclusiv practici benefice pentru mediu și climă, și nu să-și propună sa favorizeze artificial fermele pe criterii de dimensiune. Ar trebui încurajate tipuri de ferme economic viabile pe termen lung, în funcție de condițiile socio-economice și pedo-climatice din fiecare zonă.

Sprijinul cuplat (parte a plăților directe din Pilonul I) s-a dovedit un instrument util în susținerea unui spectru larg de sectoare care se confruntă cu dificultăți și sunt importante din punct de vedere economic, social sau al mediului. Acesta nu ar trebui să facă obiectul degresivității sau plafonării, pentru că altminteri există riscul renunțării la unele culturi importante pentru piața UE, care sunt cultivate cu precădere de exploatațiile comerciale ce pot asigura mixul tehnologic adecvat. Intervenția sectorială. Este oportună posibilitatea oferită statelor membre de a aloca 3% din sumele Pilonului I intervenției publice sectoriale în alte sectoare decât cele din perioada de programare curentă. Prin instrumentele pe care le propune își poate dovedi eficacitatea în gestionarea situațiilor de criză ce afectează periodic producătorii europeni (de exemplu, a celor de porumb, confruntați cu o creștere accentuată a costurilor de producție, cu dependența de condițiile meteorologice și cu presiunea unor importuri ieftine din țări terțe, UE fiind, în prezent, cel mai mare importator de porumb din lume). În privința măsurilor de sprijin din Pilonul II, APPR apreciază că sistemul obligatoriu de gestionare a riscurilor și sprijinul pentru investiții pentru modernizarea exploatațiilor agricole, prevăzute în propunerea Comisiei, constituie răspunsul adecvat la preocupările legate de volatilitatea ridicată a prețurilor produselor agricole de pierderile de venit pe care le presupune sporirea exigențelor legate de mediu și climă, de noile dificultăți cu care se confruntă agricultura, pe fondul reducerii finanțării sectorului. De aceea, aceste două direcții ar trebui încurajate prioritar prin planurile strategice naționale.

„Există o gamă largă de investiții care ar trebui promovate prin planurile strategice naționale, de exemplu în noi tehnologii pentru adaptarea fermelor la schimbările climatice, în digitalizare, agricultură de precizie, utilizarea soiurilor ameliorate prin noile inovații din genomică, stocarea resurselor de apă, etc. Fermierii români sunt deosebit de deschiși la nou, la inovare, fapt confirmat și de opiniile și preocupările exprimate în sesiunile de discuții ale congresului Fermieri pentru fermieri. Rămân optimist în ceea ce privește viitorul agriculturii europene și, mai ales, cred că România își va consolida în viitorul apropiat poziția de top în acest domeniu în UE, mai ales dacă vom reuși să profităm de oportunitățile deschise de PAC pentru a elimina vulnerabilitatea pe care încă o avem la condițiile climatice și a adăuga valoare produselor noastre”, a concluzionat Arnaud Perrein, președintele APPR și vicepreședinte al Federației Europene a Producătorilor de Porumb, CEPM.
Versiunea integrala a pozitiei APPR este disponibila pentru toti cei interesati și fost transmisa institutiilor decizionale nationale si europene.

„APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din
Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare pe teme economice și legislative pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *