APPR își exprimă îngrijorarea cu privire la contradicțiile obiectivelor noii PAC

La Bruxelles s-a desfășurat recent a doua reuniune a Grupului de Dialog Civil și ultima din acest an, pentru plăți directe și înverzire. Cu această ocazie, oficialii Comisiei au prezentat propunerilor lor cu privire la planurile strategice pe care statele membre vor trebui să le elaboreze începând cu anul 2021. Un al doilea punct central al discuțiilor a fost consacrat  noii “arhitecturi verzi” și legăturii acesteia cu plățile directe. Din partea României a participat Asociația Producătorilor de Porumb din România, membră a Confederației Europene a Producătorilor de Porumb CEPM.

“Asociația Producătorilor de Porumb din România îsi exprimă îngrijorarea cu privire la contradicțiile inerente conținute de obiectivele noii PAC” a declarat Cristina Cionga, manager  pentru afaceri europene. “Este dificil să vorbim despre ambiții crescute în ceea ce privește dimensiunea de mediu și climă a politicii agricole cu un buget în scădere. În același timp, fermierii europeni trebuie să facă față concurenței de pe piața mondială, dar accesul la inovație, la noi produse și tehnologii le este tot mai îngradit de reguli interne stabilite la nivelul blocului nostru counitar. Nu în ultimul rând, considerăm că primii gardieni ai mediului sunt fermierii înșiși, pentru că trebuie să asigure durabilitatea producției agricole pe termen  mediu și lung. Avem speranța că toate aceste realități își vor găsi o reflectare adecvată în prevederile PAC ce se prefigurează la orizontului anului 2021” – a mai precizat Cristina Cioanga.

În noua filosofie. sarcinile privind elaborarea și implementarea PAC vor fi împărțite între UE și statele membre. UE definește cadrul general, adică obiectivele de atins (nouă la număr: asigurarea unui venit corect agricultorilor, creșterea competitivității sectorului, asigurarea echilibrului de putere de-a lungul filierei produselor, acțiuni privind schimbările climatice, grija față de mediu, conservarea peisajelor și bodiversității, asigurarea înnoirii generaționale, asigurarea viabilității zonelor rurale și, nu în cele din urmă, protejarea calității și siguranței hranei), indicatorii prin care statele membre vor fi monitorizate în privința implementării și tipurile de măsuri (intervenții) posibile.

La rândul lor, guvernele naționale vor avea obligația elaborării planurilor strategice, rezultat al subsidiarității crescute a noii PAC, trebuind să identifice nevoile, să aleagă – din meniul pus la dispoziție – intervenții potrivite propriului sector agricol și să-și asume responsabilitatea implementării. Planurile strategice vor acoperi plățile directe, măsurile de dezvoltare rurală și noua condiționalitate verde (ce se referă la mediu și climă, bunăstarea animalelor, sănătatea publică, a animalelor și plantelor).

Oficialii Comisiei au mai prezentat propunerea privind utilizarea  noilor tehnologii în cadrul IACS (Sistemul Integrat de Administrare si Control) pentru o reglementare și un control mai simple și mai inteligente. Acestea vizează reducerea numărului de vizite pe teren, cu economii directe de timp pentru agențiile de plată și agricultori, promovarea digitalizării și a e-guvernării pentru o prelucrare mai eficientă a aplicațiilor, promovarea noilor tehnologii în perspectiva PAC post-2020 și a orientării spre rezultate.

Pe tot parcursul dezbaterilor s-au confruntat două curente de opinie: pe de o parte, organizațiile non-guvernamentale de mediu, doresc, elaborând pe marginea ambiției mai mari proclamate de Comisie drept deziderat privind protecția mediului si clima, condiționarea strictă a plăților directe de îndeplinirea unor indicatori specifici și direcționarea unui procent cât mai ridicat (de chiar 50-60%) din fondurile Pilonului II către măsuri de mediu și climă (în condițiile în care cifra avansată de CE este 30%); de cealaltă parte, confederațiile și asociațiile fermierilor europeni, între care Copa-COGECA, CEJA, CEPM, ELO, etc. Au arătat că  odată cu scăderea anunțată, de 5% în termeni nominali a sumelor alocate agriculturii, se pune în discuție o accentuare a dimensiunii climatice și de mediu a acesteia, care presupune resurse suplimentare pe care UE nu și le poate permite, deci ar trebui să-și propună ținte realiste care să permită fermierilor să continue să practice sustenabil agricultura, producând hrană pentru întreaga societate.

APPR (Asociația Producătorilor de Porumb din România) este o asociație profesională formată din producători agricoli care dețin suprafețe de lucru cuprinse între 50 și 50.000 ha, dar si reprezentanți ai lanțului profesional de porumb din România. APPR face parte din Confederația Europeană a Producătorilor de porumb (CEPM), care reprezintă cele mai mari țări producătoare de porumb din Europa. Obiectivul principal: furnizarea de expertiză tehnică, comunicare economică și profesională pentru membrii și organizațiile profesionale ale fermierilor din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.