Astăzi 19 februarie Comisia (COM) a prezentat propunerea referitoare la gestionarea cotelor tarifare (TRQ), cu accent pe sectorul cărnii de pasăre.
Este un subiect deosebit de important pentru filiera cărnii de pasăre, care poate afecta comerțul european – marcat în ultima perioadă de o producție peste necesarul de consum.
Documentul propus de COM a ajuns la cea de-a 26-a versiune și doar câteva state membre (printre care Olanda, Germania și Marea Britanie) au fost active în negocierile cu Comisia, care a interpretat tăcerea celorlalte delegații ca fiind un „acord”.
Ce presupune acest proiect și care sunt consecințele lui?
- Reducerea eficienței TRQ ca instrument de gestionare a pieței pentru sectoarele sensibile.
- Transmiterea puterii de negociere a contingentelor către multinaționalele din țări terțe.
- Excluderea IMM-urilor din UE de la accesul la licențe pe termen scurt (5-8 ani).
Copa-Cocega, UECBV și AVEC au pus la dispoziția producătorilor de carne de pasăre europeni pachetele de întrebări trimise către Comisie, cu solicitare de răspuns.
Comisia a justificat modificările propuse punând în prim plan implementarea ultimei reforme a PAC – procedurile de simplificare și alinierea legislației UE la Tratatul de la Lisabona.
Atât sectorul cărnii de pasăre din UE (producătorii, prelucrătorii și comercianții), cât și administrația națională din țările importatoare ale UE au îngrijorări uriașe cu privire la noul sistem pe care îl propune Comisia.
Potrivit reprezentanților sectorului cărnii de pasăre din UE, noul mecanism propus de Comisie pentru piața cărnii de pasăre va conduce la o schimbare de putere pentru controlul taxelor, care vor trece către producătorii multinaționali din țări terțe.
În prezent, multinaționalele din țări terțe reușesc să subvenționeze exporturile a 80.000 de tone de carne de pasăre în UE, cu taxe vamale.
În consecință, sectorul prevede o creștere a exporturilor în afara contingentelor, ceea ce va conduce cu siguranță la consecințe negative, semnificative asupra stabilității pieței UE a cărnii de pasăre.
Întrebarea 1 transmisă către Comisie:
- Având în vedere temerile exprimate de sector, a pregătit oare Comisia o evaluare a impactului, punând în balanță consecințele acestui proiect pentru stabilitatea pieței UE?
- Dacă da, temerile împărtășite de sector, sunt ele asigurate de Comisie?
În caz că nu există o evaluare, Comisia a fost invitată să facă o evaluare a impactului înainte de a lua orice decizie.
- În legătură cu aceasta, oare impactul Brexit a fost luat în considerare?
Intrebarea 2:
Potrivit producătorilor de carne de pasăre europeni, particularitatea pieței UE este preferința consumatorilor pentru pieptul de pasăre, ducând la o situație în care majoritatea achizițiilor de piept de pasăre se realizează prin intermediul contingentelor tarifare (TRQ).
Pentru a avea o mai bună valorificare a carcaselor, producătorii UE trebuie să comercializeze prin IMM-uri, pentru a exporta către țări terțe părți din carcasă, mai puțin preferate.
În sistemul actual, există posibilitatea ca IMM-urile comerciale din UE să se poată califica pentru TRQ-uri prin exporturi, asigurând echilibrul între cantitățile importate și cantitățile exportate.
- De ce exporturile nu au fost păstrate ca o posibilitate, ca IMM-urile să se poată califica în noul sistem?
- Nu credeți că acest lucru va avea consecințe negative asupra valorificării carcaselor de către producătorii din UE și, în cele din urmă, va afecta competitivitatea?
Întrebarea 3:
Astăzi ,aproximativ 23% din carnea de pasăre consumată în UE este importată din țări terțe.
Această cifră arată impactul imens al importurilor de carne de pui pe piața UE. Este clar că, dacă în viitorul apropiat importurile vor fi controlate pe deplin de câțiva producători mari din țările terțe, stabilitatea pieței de pasăre a UE va fi subminată, iar țările terțe vor avea o influență enormă asupra stabilității prețurilor.
- Este acceptabil pentru DG AGRI ca o țară terță să posede o influență atât de mare asupra prețului unui produs sensibil cum ar fi carnea de pasăre?
Există la nivelul DG-AGRI o evaluare a impactului asupra IMM-urilor din UE?
Sectorul este de părere că odată cu punerea în aplicare a noului sistem, IMM-urile din UE își vor pierde cota de piață în 5 până la 10 ani.
Întrebarea 4:
Actualul sistem de gestionare a TRQ este conceput cu grijă pentru a proteja piața UE a cărnii de pasăre și a IMM-urilor, asigurându-se că există un echilibru al puterii între producătorii mari din țări terțe și întreprinderile de producție din UE. În cadrul ultimelor negocieri din cadrul Acordului de Liber Schimb (ALS), Comisia a avut un mare succes în preluarea controlului privind gestionarea taxelor de trecere pentru produsele agricole sensibile (de exemplu, acordul de liber schimb cu Mexic, Canada, altele).
- Nu credeți că toate aceste eforturi vor fi periclitate de acest nou sistem care va readuce puterea producătorilor din țările terțe? Este în conformitate cu obiectivul DG AGRI de gestionare a piețelor?
Întrebarea 5:
COM explică faptul că operatorii/producătorii autentici ar trebui să fie favorizați în noul sistem și că rolul COM reprezintă protejarea IMM-urilor care importă prin TRQ-uri.
- Cu toate acestea, este rolul COM să contribuie la accelerarea excluderii din sistem, a IMM-urilor din UE, prin intermediul mecanismului propus?
Întrebarea 6:
Calificarea prin exporturi este singura modalitate prin care operatorii din UE pot spera să mențină un anumit echilibru de putere cu marii producători din țări terțe.
Motivul excluderii exporturilor pare să fie acela că, COM nu dorește să pună în pericol negocierile Mercosur în curs prin introducerea unui nou element în TRQ existente.
Cu toate acestea, în reglementările actuale, exporturile se califică deja pentru cantitățile de referință la majoritatea taxelor vamale, iar regulile generale ale noii propuneri ale Comisiei includ și exporturile.
Excluderea exporturilor ar constitui, prin urmare, o concesie inutilă pentru țările terțe.
- Comisia a exprimat faptul că toate structurile au fost consultate temeinic în procesul de elaborare a acestei legislații. S-au consultat și producătorii din țările terțe?
- Ar fi posibilă transmiterea transparentă către deputații europeni a scrisorilor transmise de organizațiile din țări terțe?
- Poate Comisia să clarifice în acest moment că interesele producătorilor din Uniunea Europeană nu vor fi compromise în interesul profitului producătorilor din țările terțe?
Programul proiectului.
Comisia (DG AGRI) finalizează propunerea și în prezent consultă în mod intern diferitele servicii.
Agenda anunțată este următoarea:
- sfârșitul lunii ianuarie / începutul lunii februarie – Comisia va lansa o consultare publică.
- Sfârșitul lunii februarie / luna martie – proiectul Comisiei de finalizare a actului de punere în aplicare și a unui act delegat.
Actul delegat va fi trimis Parlamentului European (PE) pentru aprobare. PE are o lună pentru a accepta sau respinge actul delegat.
În cazul respingerii, Comisia trebuie să pregătească o nouă versiune a actului delegat. Aceasta va oferi posibilitatea de a modifica actul delegat în funcție de schimbările pe care le propunem.
Ce pot face organizațiile membre?
- Odată lansată consultarea publică, vom răspunde în număr cât mai mare, proporțional cu impactul.
- Începând de acum, vom contacta reprezentanții noștri în PE pentru a informa asupra propunerii COM, deja în mișcare.
Propunerea este foarte tehnică și avem nevoie de timp pentru a o înțelege în totalitate.
Copa și Cogeca, Avec și UECBV se află în prezent în contact cu președintele COMAGRI și cu coordonatorii diferitelor grupuri (AGRI) pentru a le informa.
- Odată ce actul delegat este trimis Parlamentului, reprezentanții filierei cărnii vor fi incurajați să facă lobby către europarlamentari pentru a:
– respinge propunerea Comisiei;
– propune următoarele modificări:
- Includerea exporturilor ca referință pentru contingentele tarifare la carnea de pasăre.
- Eliminarea restricțiilor privind codurile NC și originea pentru toate TRQ
Copa și Cocega, Avec și UECBV ne invită să contactăm administrațiile naționale. În cadrul Comitetului de gestionare, se așteaptă ca statele membre să fie consultate.
Comisia intenționează să adopte actul delegat și actul de punere în aplicare până la sfârșitul lunii mai.
- Astăzi, conform informării Avec, Brazilia exportă 80.000 de tone de carne pasăre cu drepturi depline. Profitând de avantajele economice oferite de TRP, companiile braziliene pot subvenționa exporturile de carne pasăre cu taxe vamale. Acest lucru s-ar putea întâmpla deoarece produsul brazilian este extrem de competitiv – mai ales că nu se aplică nicio taxă.
- Producătorii din țări terțe (cum ar fi Brazilia, Thailanda sau Ucraina) vor fi imediat recompensați cu licențe suplimentare pentru fiecare kg de importuri cu taxe vamale – și au capacitatea economică de a face acest lucru.
Doar producătorii mari din țările terțe pot să construiască noi cantități de referință care să le ofere o poziție dominantă în TRQ-urile în cauză.
- Proiectul permite multinaționalelor din țări terțe să-și construiască capacitatea pe piața UE, ceea ce va conduce la o creștere a importurilor UE din țări terțe. Să nu uităm că fiecare piept de pasăre importat în UE duce la înlocuirea unui pui de carne din UE!
- Producătorii mari din țările terțe vor prelua controlul deplin al cotelor în termen de câțiva ani (estimat la 5-8 ani).
Pentru a exemplifica ce înseamnă marile unități producătoare din țări terțe comparativ cu IMM-urile europene: două companii, JBS și BRF din Brazilia, abatorizează 5.224 milioane capete pasări pe an, comparativ cu cinci companii (LDC-Franța,Plukon Food Group (Olanda), Gruppo Veronesi (Italia), PHW Group-Germania și 2Sisters Food Group-UK, abatoizează 1.861 milioane capete păsări/an .
- Principalii exportatori de carne de pasăre sunt Brazilia, Thailanda și Ucraina. Chiar dacă sectorul păsărilor este ținta directă a acestei revizuiri a TRQ (importurile totale de carne pasăre se ridică la 900.000 de tone, cifră care reprezintă 25% din consumul de carne de pui în UE), schimbările s-ar putea aplica TRQ-urilor convenite în viitoarele acorduri comerciale (de exemplu, Mercosur).
În contextul scenariului BREXIT, se poate ajunge la pierderea cotei de piață în Marea Britanie. Impactul cumulat al scenariului și trecerea puterii de negociere în beneficiul țărilor terțe exportatoare va avea un impact devastator asupra piaței UE.
Analiză realizată de Dr. Mary Pană – Președinte ACEBOP
